Cand trebuie sa traiesti timpul rabdarii

Când trebuie să trăieşti timpul răbdării, care adesea este atât de violent încercată, iar poemele naturii de odinioară nu mai sunt de un ajutor, deoarece se schimbă şi schimbarea ei nu mai aminteşte de dragostea care nu se schimbă, nici vorbele amicilor, care oricum sunt primii care te părăsesc atunci când peisajul nu mai este vesel, nu mai sunt de folos, iar duhul prieteniei prietenilor vechi rămâne rezervat şi solidar în distanţa lui faţă de tine, când ochii-mi rămân, până la durere, răstigniţi pe rânduri de cărţi rămase neîncepute sau neterminate, mă întind cald peste neputinţele mele şi-mi cern într-un mod fermecat tapiseria zburătoare cu motive tracice, cu iz de civilizaţie bizantină de o coloratură fanariotă într-o ordine clar occidentală,... peste toate câte au fost şi pentru cele ce au să vină între răspunsul meu şi întrebările tale, între întrebările mele şi răspunsurile noastre, între primăverile tale şi iernile tuturor, între mine şi tine, între noi amândoi, între noi şi ei, între noi, între ploi, între voi, între noi şi voi, între toamne, între noi şi ani, între toate câte vor mai fi fost.