Intr-o zi am spus:"- nu stiu."

In orasul in care oamenii uitasera sa zambeasca in fata necazurilor, fuduliilor si a prostiei, ploaia ma intreba, iar eu raspundeam: despre har,lucruri uitate,slabiciuni,acuzatii, frustrari, judecati,lucruri prost retinute, lucruri strambe, canibalism, boala si fericirea pe care o gasim in lucrurilor simple dupa ce invatam care sunt acelea. Intr-o zi complicata am raspuns :"- nu stiu.", iar Puternicii m-au condamnat.Am invatat apoi ca puterea lucrurilor mari este lipsita de gandire si ca de nicaieri se naste adevarata forta, din roua unui vis sau din prostia unui Puternic.

Pentru scrisorile tale

As trai fericita numai pentru a ma intreba in o mie de intrebari diferite despre cum reusesti sa ma miri in atatea felurite moduri ale puritatii naturii sau pentru a crede ca descifrez codul mesajului despre misterul prospetimii din petala de trandafir in atatea nuantze,sau numai pentru a astepta sa ma surprinde noua ta scrisoare despre candele arse sau incurajare, uneori ai o zi rea si este despre descurajare,sau despre speranta sau despre iubire sau despre dimineatza, sau despre tine...As trai pentru zambetul pe care mi-l aduce ploaia, sau ceatza sau 3 ghidusii neasteptate ce te iau prin surprindere a 3 copii diferiti...