Intr-o zi am spus:"- nu stiu."

In orasul in care oamenii uitasera sa zambeasca in fata necazurilor, fuduliilor si a prostiei, ploaia ma intreba, iar eu raspundeam: despre har,lucruri uitate,slabiciuni,acuzatii, frustrari, judecati,lucruri prost retinute, lucruri strambe, canibalism, boala si fericirea pe care o gasim in lucrurilor simple dupa ce invatam care sunt acelea. Intr-o zi complicata am raspuns :"- nu stiu.", iar Puternicii m-au condamnat.Am invatat apoi ca puterea lucrurilor mari este lipsita de gandire si ca de nicaieri se naste adevarata forta, din roua unui vis sau din prostia unui Puternic.