Cum devine fericirea

Miroase a tigara arsa, fumul ei incalzeste incaperea si prin desfasurarea sa matasoasa vad poeme de lumina difuza de candela veche stricata de oboseala timpului peste margini de lume sparta in bucati de trufia vremurilor si, pe neasteptate, de undeva din mijlocul toamnei se rasfira un parfum de seara in note de micsunele. Atata timp cat ploaia rece siroieste lasciva pe geamuri provocand frunzele in zbateri breze de felinare de strada ma bucur ca stau aici ghemuita in fotoliul asta vechi ramas de la vechii proprietari si plin de amanunte pentru ca sa gust mai departe povestirile toamnei...