am desenat o poarta

perete opac intr-o parte, alee, copaci ordonati, cateva poteci subtiri serpuite ce nu duc nicaieri, perete in fata,plafon indigo, perete oblic, perete in spate... sunt intr-o cutie. Vorbesc, gresesc,inaintez, ma pierd...urc trepte, cobor, intr-o zi am desenat o fereastra de vara cu ramuri infrunzite si orizonturi colorate,au intrat pasari si au ciripit, in alta am desenat o usa albastra cu geam galben si am ajuns aproape de cantecul greierilor, am deschis si cateva ferestre spre iarna, spre ploaie, cu flori...cand intru in alte cutii personajele de acolo sunt negative, mint, se ascund, amagesc, ataca, se comporta bestial. Habar nu am cum am ajuns aici pentru ca timpul meu se deruleaza in ordinea stabilita de mine intr-un spatiu cald, firesc, normal si viu.

Eu sunt vara

Cu parul in vant pe campuri cu flori,
calcand peste iarba verde, calda
si rece de ploaie nesteptata de vara,
cu calcaie prin ochiuri de apa de izvor
salbatic, cu pielea arsa de vant si praf
cu tine prin ganduri, prin nari de cal
in goana,cu cer albastru peste campii
galbene cu maci violenti,eu sunt vara,
si-as vrea sa urli cand am sa-ti cos
vara asta prin piele, prin carne, prin suflet
sa uiti ca ai hulit
-asa cum am citit in povestile biblice-
ca si cand nu vei fi stiut niciodata.

quand il me mangeait le poisson, que j'ai dessiné

...Je me souviendrai de faim de mes etapes
sur l'asphalte du parcs pluie,
le froid et solitaire,
pressées avec des feuilles errants
la tempête - dans parfumeur souffles courts
Vagues vert
extrait du feuillage des arbres de la boucle
les bords
petits pois surgelés et perle
confondre avec des fleurs séchées Campanu
suspendus à des branches ou tirée du vent
peur sur la foule
les allées après la pluie
entrir fort dans vos narines ...
de votre amour éternel,
les fleurs de mai,
matin ...
Le café du matin et le cafe de soir,
roses thé à la menthe
dans votre main,
La tulipe pétales
sur toi blog,
nous...

I anotimpul care inflorea salcamii

I orasul in care infloreau salcamii
Sufletul meu se inchidea ca o carte
Si te rugam sa pecetluiesti inchiderea
Cu lacate grele de margaritar,
Ce timpurile nu aveau cum sa le deschida.

I anotimpul care inflorea salcamii,
Drumurile noastre impleticite in cararea
verde, pricepeau prin mreje inselatoare
minciuna, mirajele ispitelor,strangularea comunicarii...

Dar, in orasul in care numai cucii
Aveau cate ceva de spus,tu
Imi incondeiai pe-o aripa
insemnele mantiei regale,petala
De fluture ce-si cunoaste zborul sau.

Primavara aproape

e-o primavara de lalele cu nori cazuti in turle de biserici , cu muguri matzisori clincanind pe ramuri fraged cu flori ce-si tremura-n dantele parfumul galben-violet...Cand trec pe sub plopi calcand pe ciobulete de umbre imi rad in spume crengute de zarzari mirati spre cer, iar florarii exaspereaza bogatia de petale cu parfumuri in cascade colorate...

Despre iubire

Am căutat iubirea, mi-am rănit inima cu frumusețe ascunsă, am iubit chiar când iubirea mea a coborat în iad și am rămas fidel atârnată de dulceața ei ce devenea sfâșietor de singură intre noi, sfasietor de descopusul doi. Am urcat si am coborat in iubire cu grija si chiar cu ochii inchisi protejand, daruind uneori dincolo de mine, mai mult din eu, m-a ridicat iubirea din zdrente, desi as fi preferat din scrum… Am urmat iubirea și dincolo de convențiile altora și am iubit iubire impartașită în doi, tot cu singura frica doar de Dumnezeu, dincolo de lumi, de fizica, de chimie și de matematica, aproape de poezie, in armonie cu bunul simt, cu sacrul&profanul, patima&cumintenia, cu religiile și cu buna-credinta.

La fereastra mea, primavara

mi-a ciripit in mii de feluri prin crengutele abia inmugurite de plop tanar mirosind a seve, ce te poarta cu gandul catre legendele altor timpuri cand numai ghioceii, gazele si razele de soare aveau ceva de spus...Si parfumul luminii din rasarituri se inalta tot mai boreal in fiecare dimineata de la fereastra camerei mele cu sperante, suspinuri, zambete si tristeti de mai.Si de Printesa din Debara ma desbrac, iau hainele cele primite sa pornesc spre lumea vuind a de toate de neuitat...