eterizat

fara raspunsuri, fara recunompensa, fara grija, doar cu ambitii, hahaieli,invidii si isterii, cu respiro de santz, poluante si pasiuni ambitioase, cu preocupari de stricare, de mulgere si smulgere, cu inserari indispensabile, cu chestionare inopinate, cu evaluari gratuite, cu satisfactii smolite, cu inclinatii spre discursuri fara receptori, manare si calcare

pe tărâmul eternului absurd

A fost odata ca niciodata vremea hăhăielii cu circăriţe pestriţ decorate, furişând mişcări de insecta vânată în secolul putzei de dupa doua, trei pisde..în seismul netoţilor eşuaţi în capitolul smolii alese...
Aici făpturile se iubeau. Se iubeau muuult, cu dragoste de cobai chiţăit la drumuri mate...cum apărea un cadru neştiut toţi ochii se bulbucau, toate urechile se iţeau, toate braţele apucau dividerea infinitului. Toate domneau într-o perfectă stare de imponderabilitate oblică... pentru că cele mai multe iluzii optice nici nu erau trecute prin filtrul materiei cenuşii care, de fapt, nici nu mai exista pentru că se înlocuise, printr-o ordonanţă tergiversata cu materia zglobie, confuziile generalizate conferind trufie de sine şi imboldul fiecărei acţiuni.

Improvised

Pe fundalul de toamnă medievală cu ploi şiroind printre dimineti cu ceaţă, cu felinare de polei in nopti grabite spre casa, cu ironiile domestice de peste zi, cu iz de cadru abandonat la filmari, cu evaluatori voluntari si inopinati anume broditi pe nervurile vremii, cu zambetele ratacite in goana terestra, cu zbaterile noastre maiastre, ale tuturor deopotriva,… ma arunc 3D…si cumpar ziare si doua sticle de apa. Aburul poveştii cu aroma de craciun imi anesteziaza mirosul, ma zgribulesc in gulerul hainei, dar pasesc grabit si nesigur mai incolo; pentru cateva clipe parka te vad, pe tine oglindind ca prin vraja de legenda cu dragoni neadevarati, fredonand un rasfrant portativ de convingeri despre atomice suite de plusuri si minusuri …

era in care traim

paleomiliţismul avansat

Cum devine fericirea

Miroase a tigara arsa, fumul ei incalzeste incaperea si prin desfasurarea sa matasoasa vad poeme de lumina difuza de candela veche stricata de oboseala timpului peste margini de lume sparta in bucati de trufia vremurilor si, pe neasteptate, de undeva din mijlocul toamnei se rasfira un parfum de seara in note de micsunele. Atata timp cat ploaia rece siroieste lasciva pe geamuri provocand frunzele in zbateri breze de felinare de strada ma bucur ca stau aici ghemuita in fotoliul asta vechi ramas de la vechii proprietari si plin de amanunte pentru ca sa gust mai departe povestirile toamnei...

X3

Astazi, Gaozica ne inoportuna again cu lipsa-i acută de satietate, avea privirea aceea ocolită şi exaltată de propria forţă persuasivă. Aham, e-n costumaţia de curva, roşu scurt proaspăt de coafor, mulat, tocuri excessive1. Adica era în perioada obişnuitelor confuzii, din ce în ce mai dese, de altfel, până la permanenţă, cu privire la obiectul frecării, ai zice că rămâne setată şi nu mai face diferenţele…Partea proasta e ca jocul prostesc de puber retardat te face să găseşti explicaţii căt de căt neumilitoare cum ar fi … de pildă că ar face parte dintr-un amplu proces de racolare pentru Cazanul cu smoala?..., un holocaust actual, destul de plictisitor pentru cine are ce face, dar asta este...

----------------------
1.pentru o tinuta office, de altfel, avand în vedere prostitutia intelectuala zilnica, una estetica ce mai e…. in culori incitative (ca veni vorba, imposibil sa nu mi se aprinda “beculetul rosu pt situatii râcâite” - foarte appreciate de my ex, mare colectionar de astfel de exemplare - fapt pentru care il si alint in amintire - Mr. pulici)

Tara, ţara vrem ostasi, soarecele si pisica, leapsa sau mai bine telefonul fara fir.

Cand jocurile din copilarie nu mai sunt jocuri la maturitate, insa regasesti cu stupoare reprezentarile şi terminatiile lor stilizate in formele activitatilor curente, nu se mai pune problema unor nostalgii… insa distorsionarile respective te ajuta sa intelegi “adevarata valoare” a lucrurilor... Sub impulsul unei analize lapidare, evident, si lipsite de staruinta si continut, personal, ma intreb in mod insistent si retoric daca, nu cumva urmatoarele jocuri ale copilariei cu titlu inspirat din actualitate, “Preceptele unei başicuţe”, “Iau eu ciolanul tau, desi nu am ce face cu el, insa nu cumva sa ajungi sa faci ce fac eu”,“Iubire de pisda, “Parasuta care nu reusea sa cuprinda in intinderea sa intreg universul” si etc, si evident ceea ce presupune derularea lor, vor intarzia cu inca un secol aparitia dinosaurilor, pentru ca in cazul acesta am reusi sa sarim direct in era necunoscuta a periculoaselor gandurilor acide ce imprastie foc.